Pensionari
Persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare prevăzute de Legea nr.360/2023 pot beneficia de una dintre următoarele categorii de pensii acordate în sistemul public de pensii:a) pensia pentru limită de vârstă;
b) pensia anticipată;
c) pensia de invaliditate;
d) pensia de urmaş.
În Anexa nr. 5 la Legea nr.360/2023 sunt prevăzute condițiile pentru vârsta standard de pensionare , stagiul complet și minim de cotizare necesar înscrierii la pensie.
Pensia pentru limită de vârstă
- Pensia pentru limită de vârstă se cuvine persoanelor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condiţiile privind vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare prevăzute în anexa nr. 5.
Persoanele asigurate în sistemul public de pensii care îndeplinesc condiţiile de înscriere la pensie prevăzute la alin. (1) pot opta între acordarea pensiei pentru limită de vârstă şi continuarea activităţii, cu acordul anual al angajatorului, până la împlinirea vârstei de 70 de ani.
Persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare contributiv au dreptul la pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare, după cum urmează:
Sunt exceptate de la prevederile art. 48 alin. (1) lit. b) persoanele care au realizat un stagiu de cotizare, în condiţii speciale, de cel puţin:
a) 20 de ani în locurile de muncă prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. a) sau 15 ani în locurile de muncă prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. a) în cazul în care activitatea minieră încetează sau a încetat ca urmare a obligaţiilor pe care şi le asumă sau şi le-a asumat statul român în negocierile cu Comisia Europeană, pentru care vârsta standard de pensionare se reduce cu 20 de ani;
b) 20 de ani în locurile de muncă prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. e) pentru care vârsta standard de pensionare se reduce cu 13 ani;
c) 25 de ani în unul dintre locurile de muncă prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. c), f), g), i) -l) pentru care vârsta standard de pensionare se reduce cu 11 ani;
d) 25 de ani în locurile de muncă prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. d) şi h) pentru care vârsta standard de pensionare se reduce cu 13 ani.
Reducerile vârstelor standard de pensionare prevăzute la alin. (1) nu pot fi cumulate cu nicio altă reducere prevăzută de prezenta lege sau de alte acte normative.
Sunt exceptate de la prevederile art. 48 alin. (1) lit. b) şi persoanele care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii speciale de cel puţin 22 ani în zona I de expunere la radiaţii sau de cel puţin 25 de ani în zona II de expunere la radiaţii, în locurile de muncă prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. b).
În cazul persoanelor prevăzute la alin. (1) vârsta standard de pensionare se reduce cu 20 de ani în cazul persoanelor care au realizat stagii de cotizare în condiţii speciale în zona I de expunere la radiaţii, respectiv cu 18 ani în cazul persoanelor care au realizat stagii de cotizare în zona II de expunere la radiaţii.
În situaţia persoanelor care au realizat stagii de cotizare în locurile de muncă încadrate în condiţiile speciale prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. b), mai mici de 22 de ani în zona I de expunere la radiaţii şi mai mici de 25 de ani în zona II de expunere la radiaţii, aceste stagii se cumulează considerându-se stagii de cotizare în zona II de expunere la radiaţii.
Vârsta standard de pensionare redusă în cazul persoanelor prevăzute la alin. (1) nu poate fi mai mică de 45 de ani, atât în cazul celor care au desfăşurat activitate în zona I de expunere la radiaţii, cât şi în cazul celor care au desfăşurat activitate în zona II de expunere la radiaţii.
- Femeile care au realizat stagiul complet de cotizare contributiv şi care au născut şi crescut copii până la vârsta de 16 ani beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare prevăzută în anexa nr. 5, astfel:
- Persoanele care au realizat un stagiu de cotizare contributiv, în condiţii de handicap, beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5, în funcţie de gradul de handicap, dovedit cu certificat de încadrare în grad şi tip de handicap cu valabilitate permanentă, în condiţiile Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, după cum urmează:
a) cu 15 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap grav, dacă au realizat, în condiţii de handicap, un stagiu de cotizare contributiv de cel puţin o treime din stagiul complet de cotizare;
b) cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap accentuat, dacă au realizat, în condiţii de handicap, un stagiu de cotizare contributiv de cel puţin două treimi din stagiul complet de cotizare;
c) cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap mediu, dacă au realizat, în condiţii de handicap, stagiul complet de cotizare.
La calculul stagiului de cotizare contributiv prevăzut la alin. (1) nu se iau în considerare perioadele de asigurare voluntară în baza unui contract de asigurare.
- Persoanele cu deficienţă vizuală gravă beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, indiferent de vârstă, dacă au realizat în aceste condiţii un stagiu de cotizare contributiv de cel puţin o treime din stagiul complet de cotizare.
Persoanele care au depăşit stagiul complet de cotizare contributiv prevăzut în anexa nr. 5 cu cel puţin 5 ani de stagiu de cotizare pot solicita pensie pentru limită de vârstă cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5.
- Reducerea vârstei standard de pensionare prevăzute la art. 56 nu poate fi cumulată cu nicio altă reducere reglementată de prezenta lege sau de alte acte normative.
Pensia anticipată
- Pensia anticipată se cuvine cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare contributiv, prevăzut în anexa nr. 5, precum şi celor care au depăşit stagiul complet de cotizare contributiv cu până la 5 ani.
La stabilirea stagiului complet de cotizare contributiv, necesar acordării pensiei anticipate, nu se iau în considerare perioadele în care persoana a avut calitatea de asigurat în baza unui contract de asigurare încheiat, începând cu data de 1 ianuarie 2018, în baza prevederilor art. 6 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 163/2020 pentru completarea art. 159 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum şi pentru adoptarea unor măsuri în domeniul asigurării unor persoane în sistemul public de pensii, aprobată cu modificări prin Legea nr. 168/2021, cu modificările ulterioare, precum şi ale art. 6 alin. (2) şi (3) din prezenta lege.
La acordarea pensiei anticipate, reducerea vârstei standard de pensionare prevăzute la art. 58 alin. (1) nu poate fi cumulată cu nicio altă reducere reglementată de prezenta lege sau de alte acte normative.
- La data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia anticipată se transformă, din oficiu, în pensie pentru limită de vârstă şi se recalculează prin eliminarea diminuării şi, după caz, prin valorificarea eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de suspendare a plăţii pensiei anticipate, precum şi adăugarea perioadelor prevăzute la art. 58 alin. (2).
Beneficiarul unei pensii anticipate poate opta pentru pensie de invaliditate în situaţia diminuării capacităţii de muncă.
Pensia de invaliditate
- Pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care au realizat stagii de cotizare contributive în sistemul public de pensii, care nu au împlinit vârsta standard de pensionare şi care au capacitatea de muncă diminuată din cauza:
a) accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, constatate conform legii;
b) altor boli şi accidente care nu au legătură cu munca.
La stabilirea stagiului de cotizare contributiv realizat necesar acordării pensiei de invaliditate nu se iau în considerare perioadele în care persoana a avut calitatea de asigurat în baza unui contract de asigurare încheiat, începând cu data de 1 ianuarie 2018, în baza prevederilor art. 6 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 163/2020, aprobată cu modificări prin Legea nr. 168/2021, cu modificările ulterioare, precum şi ale art. 6 alin. (2) şi (3) din prezenta lege.
Au dreptul la pensie de invaliditate şi elevii, ucenicii şi studenţii care au capacitatea de muncă diminuată din cauza accidentelor de muncă şi bolilor profesionale survenite în timpul şi din cauza practicii profesionale.
Au dreptul la pensie de invaliditate angajaţii români care prestează muncă în străinătate din dispoziţia angajatorilor români, în condiţiile legii şi ale regulamentelor europene sau acordurilor bilaterale privind coordonarea sistemelor de securitate socială, după caz, dacă au înregistrat un accident de muncă şi deţin un document emis conform regulamentelor europene de coordonare a sistemelor de securitate socială nr. 883/2004 şi nr. 987/2009 care să ateste faptul că fac obiectul legislaţiei de securitate socială din România, respectiv documentul portabil A1.
- În raport cu gradul de diminuare a capacităţii de muncă, invaliditatea este:
a) de gradul I, caracterizată de deficienţa funcţională gravă, capacitate de autoservire pierdută;
b) de gradul II, caracterizată de deficienţa funcţională accentuată şi capacitate de autoservire păstrată parţial;
c) de gradul III, caracterizată de deficienţa funcţională medie şi capacitatea de autoservire păstrată.
Pentru oricare dintre gradele de invaliditate prevăzute la alin. (1), în funcţie de diminuarea capacităţii de muncă şi tipul raportului de muncă, capacitatea de muncă poate fi considerată păstrată pentru anumite activităţi profesionale, în condiţiile art. 64.
Evaluarea capacităţii de muncă, în vederea stabilirii gradului de invaliditate, se face, la cerere, până la data împlinirii vârstei standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5, cu excepţia urmaşilor prevăzuţi la art. 74 lit. c), de către medicul specializat în expertiza medicală a capacităţii de muncă din cadrul INEMRCM, denumit în continuare medic expert al asigurărilor sociale.
Pensia de urmaş
- Pensia de urmaş se cuvine copiilor şi soţului supravieţuitor, dacă susţinătorul decedat era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii.
- Copiii au dreptul la pensie de urmaş:
a) până la vârsta de 16 ani;
b) dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;
c) pe toată durata invalidităţii, de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a) sau b).
- Sotul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii, la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani.
În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar de cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenit soţului supravieţuitor se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv cu 6% pentru fiecare an de căsătorie în minus.
Soţul supravieţuitor care nu a împlinit vârsta standard de pensionare are dreptul la pensie de urmaş, pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin un an şi dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare aflându-se în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a) şi b) sau d) sau acestea sunt mai mici decât salariul minim brut pe ţară garantat în plată.
Soţul supravieţuitor care nu a împlinit vârsta standard de pensionare are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de durata căsătoriei, dacă decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale şi dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare aflându-se în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a) şi b) sau d) sau acestea sunt mai mici decât salariul minim brut pe ţară garantat în plată.
Soţul supravieţuitor care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 75 şi art. 76 alin. (1) beneficiază de pensie de urmaş pe o perioadă de 6 luni de la data decesului, dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare aflându-se în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a) şi b) sau d) sau acestea sunt mai mici decât salariul minim brut pe ţară garantat în plată.
Soţul supravieţuitor care are în îngrijire, la data decesului susţinătorului, unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 7 ani, beneficiază de pensie de urmaş până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare aflându-se în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a) şi b) sau d) sau acestea sunt mai mici decât salariul minim brut pe ţară garantat în plată.
